Mamei

De mine și de tatăl tău iubit.

Hai să trăiești, Maria!
Hăi, hăi, Maria!

Maria, fata mea frumoasă,
Tu ești lumina mea din casă,
Cu părul blond și ochi albaștri,
Ca cerul peste munții noștri.

Când te aud spunând „mama”,
Mi se umple sufletul de lumină,
Și uit de tot ce m-a durut,
Că tu ești tot ce am avut.

Ai ochii tatălui tău senini,
Și-mi umpli sufletul de bucurii,
Chiar dacă drumurile ne-au despărțit,
Tu ești copilul nostru mult iubit.

Tatăl tău pleacă departe,
Pe drumuri lungi, prin țări străine,
Dar gândul lui mereu la tine
Îl aduce iar acasă.

Pe drumuri lungi, cu TIR-ul merge,
Prin țări și zări îndepărtate,
Dar gândul lui mereu la tine,
Îl poartă către casa noastră.

Maria, fata mea frumoasă,
Tu ești lumina mea din casă,
Cu părul blond și ochi albaștri,
Ca cerul peste munții noștri.

Bunica Mariana te ține-n brațe,
Te iubește mult și te răsfață,
Când tu zâmbești în ochii ei,
Îi umpli sufletul de bucurii.

Bunica te iubește tare,
Ești pentru ea o sărbătoare,
Te strânge-n brațe cu mult dor,
Și te iubește până-n zori.

Iar cățelul când te vede,
Vine fuga și se-ncrede,
Se joacă vesel lângă tine,
Și aleargă prin grădină.

Hai să trăiești, Maria!
Hăi, hăi, cu toți ai tăi!

Și bunicii din partea tatii,
Te iubesc din toată inima lor,
Când te văd, li se umple casa,
De iubire și de dor.

Bunica și bunicul tău,
Te iubesc cu sufletul lor,
Ești nepoata lor iubită,
Ești comoara tuturor.

Hai să trăiești, Maria!
Hăi, hăi, să ne trăiești!

Au fost și lacrimi, au fost și dureri,
Au fost și nopți fără puteri,
Dar când privesc în ochii tăi,
Dispar tristețile din viața mea.

Ai făcut primii pași, copila mea,
Și-ai umplut de râs căsuța mea,
Iar eu te cresc cu drag și răbdare,
Cu toată inima mea cea mare.

Și las, Doamne, soarta-n mâna Ta,
Tu știi ce-i mai bine-n viața mea,
Că astăzi sunt o mamă împlinită,
Cu tine-n brațe, fata mea iubită.

Cât voi trăi pe-acest pământ,
Te voi veghea mereu și oricând,
Iar tatăl tău, când va putea,
Va fi aproape de Maria sa.

Maria, darul meu de sus,
Ești tot ce viața mi-a adus,
Cu părul blond și ochi albaștri,
Tu ești comoara vieții noastre.

Când te aud spunând „mama”,
Mi se umple sufletul de lumină,
Și orice-ar fi în viața mea,
Tu-mi dai puterea de-a merge înainte.

Maria, fata mea iubită,
Ești binecuvântarea mea nemărginită,
Să fii sănătoasă, fata mea,
Și să-ți fie luminată calea.

Iar mama cât va fi pe pământ,
Te va iubi mereu și neîntrerupt,
Că tu, Maria, draga mea,
Ești cel mai frumos dar din viața mea.

Hai să trăiești, Maria!
Hăi, hăi, să ne trăiești!
Să fii sănătoasă și fericită!